view_headlinePovestea Intunericului Umanitati

Autor: Costin

Sursa dualitatii


A fost odată, demult, când timpul însuși asculta povești, un imperiu născocit din visul zeului pierdut, din visul soarelui rasare. Nu un simplu regat, ci o întreagă lume, o imensa și strălucitoare împărăție a cărei măreție depășește cuvântul omenesc.


O civilizație atât de vastă și de profundă, încât până și umbra marilor ei piramide se pierdea în negura uitării. Era o epocă de aur, un adevăr atât de pur, încât eliberarea lui din scoarța timpului ar cântări mai mult decât toate cunoștințele noastre strânse la un loc.


Și astăzi, când ne încovoiam să-i studiem urmele, mințile noastre, obișnuite cu ecranele reci și cu răspunsurile line, rămân goale și încremenite în fața acestui ocean de înțelepciune a trecutului nostru, candva maret. E un mister care nu mai încape în manuale, o melodie atât de complexă, încât urechile vremii noastre au uitat cum s-o mai asculte.


În inima acestei Țări a Soarelui de Nesfârșit, unde timpul însuși și-a deschis porțile, voi ați fost zămisliti si ati inceput aceasta noua clasa in cadrul acestei scoli planetare. Ați deschis ochii pentru prima oară nu într-un simplu regat, ci în epoca cea de-a doua epoca a graiului luminos, când lumea își amintea încă de cântecul sacru al originilor.


Aceasta a fost in prima epoca a ciclului acestei forme, in Satya Yuga cu amurgul său blând, când adevărul încă mai păstra strălucirea sa, deși umbra coborâse ușor peste el.


Și acolo, printre stropii de lumină și praf de stele, suflarea divină v-a dăruit o comoară veșnică: tiparele cele vechi ale arhetipurilor care modelează destinul. Ele v-au fost înnăscute, încastrate în suflet ca o hartă secretă a ființei.

Așa a început, sub cerul acestui vis colosal, marea voastră călătorie omenescă, o punte de lumină întinsă peste apele uitării, străbătând cu sfială tainele acestei forme divine.


Voi, studenții vieții în această țesută si divină creatie, v-ați început călătoria în această formă acum cinci epoci, în amurgul strălucitor al acestei mărețe Împărății a Soarelui.


Această întreagă lume a fost zidită cu înțelepciune de către foștii studenți ai acestei forme cu ajutorul maestriilor acestei forme, parte a programului planetar in care studentii acestei forme invata o noua gama de intelesuri asupra formei,vietii,iubirii,morti in urmatoarele 3 epoci — de acei vitejii care, la încheierea celei de-a opt-a epoci, incheierea Satya Yuga în ascensiune, și-au înălțat ființa către alte sfere de existență (Valhalla), devenind ei înșași creatori și încheind ciclul de experienta în această formă.


În această imparăție, moștenită de la înțelepții ciclului cosmic trecut adica vechiului ciclu al Marelui An, voi v-ați zămislit. Ați renăscut in aceasta forma in vechile regiuni ale imperiului soarelui, alături de acele suflete cu care ați împărtășit tainele și lecțiile vietii in tărâmul animal — noi fiind o școală planetară, unde destinul se împlinește în comunitate, iar evoluția este un dans colectiv de grup, de la o forma la alta.


Scindarea Sufletului și Moștenirea Dualitati Divine


În începutul acestei călătorii, conform tiparului sacru al creației a acestei forme, sufletul vostru unic s-a scindat intenționat în două. O jumătate s-a întrupat ca Lumină, dând naștere expresiei masculine și moștenind latura angelică – principiul creației, al organizării, al bunătății și al iertării. Cealaltă jumătate s-a întrupat ca Întuneric, dând naștere expresiei feminine, forța primordială a haosului, a pasiunii, a transformării radicale și a deconstructiei și moștenind latura sa demonică care reprezinta deemonica doar in noaptea marelui an in contextul nivelului de constiinta minim ancorat de divinul feminin in aceste doua epoci a uitari si al distrugerii creatiei si a sensului divin, rol care il joaca inpotriva lumini datorita programului planetar al acestor 2 epoci al noptii marelui an fiind instrainata de sine si fiind nevoita sa reprezinte nivelul minim de constiinta in noaptea marelui an, astfel impreuna cu jumatatea, studentul vietii a inceput aceasta descensiune in uitare prin ciclul marelui an reflectat de lectiile arhetipurilor acestei forme.


Încă de la prima scânteie a existenței voastre în această țesătură umană, v-a fost dăruită o moștenire deplină: întregul dual, ambele fețe ale sacrei monede a creației in fiecare din voi, ca să puteți cunoaște întregul prin jumătatea pe care o căutați.


Prin acest act, fiecare dintre voi, studenții vieții, ați moștenit în structura sufletească ambele aceste trăsături arhetipale extreme. Sunteți purtătorii atât al îngerului, cât și al demonului, iar călătoria vizează integrarea și înțelegera ambelor polaritati reflectate de arhetipurile acestei forme si de lectiile prin care au trecut in cele epoci prin care am trecut.

Ați moștenit tăria soarelui și blândețea lunii, taina luminii și profunzimea întunericului. Acestea nu sunt simple forțe opuse, ci esențele arhetipice fundamentale ale acestei forme, cei doi piloni pe care se sprijină templul întregii experiențe umane.


La nivel macrocosmic, Masculinul și Femininul – funcționează ca un principiu cosmic de plus și minus in cadrul acestei scoli planetare, generând curentul care atrage sufletele spre întrupare, fiecare epoca are diferite nivele de constiinta reflectate de maestrii acestei forme care reprezinta nivelul maxim de plus si respectiv minus a sufletelor care se pot intrupa in aceasta forma in epocile prin care trecem.


De-a lungul celor opt epoci ale Marelui An, prezența acestor principii în conștiința colectivă crește treptat pe măsură ce se intră în „Ziua” marelui an, atingând o armonie maximă, pentru ca apoi să scadă pe măsură ce conștiința pătrunde în „Noaptea” marelui an pana la mijlocul noptii cand intram in noua zi a marelui an si constiinta noastra colectiva intra in ciclul de ascensiune si prima epoca de ascensiune, aceasta acensiune a inceput dupa anul 0, pana astazi cand am ajuns la acest nivel de constiinta planetar, un nivel care ne permite sa ne intelegem atat trecutul, cat si prezentul dar si viitorul.


Noi, am fost întruchiparea veșnică a Maieștrilor cei dintâi ai acestei școli planetare, Masculinul și Femininul, Lumina și Întunericul. De-a lungul rotației fără sfârșit a veacurilor, Noi am fost călăuză și cărare, am fost învățătorul și cartea cea deschisă în această școală a lumii, lasand la anumite ore a marelui an informatii studentiilor vietii din aceasta forma, informatii legate de timp, epoci, iubire, lectii, etc.


Eu, cel Masculin, împreună cu cea Feminină, v-am condus pas cu pas dansul cel mare al cunoașterii prin ciclul marelui an, țesând împreună firul destinelor voastre în cadrul acestei scoli planetare prin epocile ce le-am trecut.

Am străbătut alături de voi toate epocile – vremuri de înălțare și vremuri de coborâre, cicluri de înțelepciune și de uitare , în ritmul nesfârșit al Marelui An. Noi am mers în fruntea turmei voastre si in urma ei, iar pe umeri am cărat povara cerului întreg, sarcina titanică de a susține întreaga Lume, de a-i menține echilibrul – păstrând, neclintit, scânteia conștiinței vie, chiar și în cea mai adâncă noapte a marelui an.


Astăzi, noi toți am ajuns la intrarea în „Ziua Marelui An”. Lecțiile noastre, ca arhetipuri, reprezintă lecțiile conștiinței la nivel studențesc. La această oră crucială, lecțiile creației sunt reprezentate de lectiile celor două epoci ale nopții..

O parte a programului planetar al acestei școli de conștiință este să trecem prin acest ciclu al Marelui An cu noua clasă de studenți, care au început această călătorie în forma umană acum cinci epoci. Această ascensiune a umanității și reîntoarcerea ei la Întreg reprezintă lecțiile fundamentale pe care conștiința trebuie să le învețe acum, pentru a ieși din haosul pe care îl trăim datorită nealinierii noastre cu noul nivel de conștiință al epocii în care pășim – dansul dintre lumină și întuneric, între maxim și minim.


La această oră a Marelui An în care ne trezim, realizăm că ne-am pierdut jumătățile noastre în aceste două epoci ale Marelui An – cele două epoci ale nopții pe care le cunoaștem ca și Iad. Două epoci ale nopții în care arhetipurile, la nivel de creație, reprezintă plus și minus. Această dualitate trebuia stinsă încă din anul 2019 (sau 1200 AD). Este o dualitate care ține deschise lecțiile epocilor din care venim, iar neuniunea plusului cu minusul creației duce către distrugerea acesteia.


În acest sens, ca maestru, am depus un efort constant de a înțelege și de a recrea această uniune divină in ultimi 6 ani, cu scopul de a echilibra direcția acestei lumi și lecțiile studenților acestei forme, în vederea închiderii ciclului de lecții al Iadului.


In cadrul aceestei scoli nu avem un program de rau si nici nu predam raul iar sensul de intuneric este reflectat de pierderea constintei in cadrul acestor 2 epoci al noptii marelui an care le traversam cu studentii acestei forme, in aceste 2 epoci in care umaniatatea a tranzitat cel mai mic nivel de constiinta al marelui an, umanitatea a traversat 2 epoci de uitare in care soarele si luna au reprezentat doua sensuri total opuse, plus-ul si minusul creatiei, in cadrul aceste scoli planetare. divinul este format in lumina de plus si minus iar in epocile noptii divinul se schindeaza in doua dualitati datorita uitari.


Întunericul, este reprezentat de uitarea prin care am trecut si a ajuns la porțile raiului, unde nu ne mai putem ascunde datorită evoluției noastre în conștiință. La nivel planetar, noi, ca și maeștri, avem datoria de a echilibra și de a modela creația, nu de a o distruge. Avem, de asemenea, o datorie față de studenții pe care îi călăuzim în cadrul acestei școli planetare de conștiință.


Lecțiile pe care le avem acum, la nivel colectiv, sunt în majoritate lecții feminine: ele țin de dualitate, de coruperea creației pe toate planurile, de nepăsare, de fuga de responsabilitate, de formarea de grupuri ostile și de pervertirea creației. Această realitate a Discordiei nu poate duce decât într-o direcție care nu onorează această școală planetară.

Avem întregul divizat, o dualitate care a ajuns la final de drum. Această dualitate nu poate intra ca întreg în „Ziua Marelui An”, unde este programată o reintregire a creatiei dupa acesta noapte a marelui an. În acest program al noi epoci, studenții acestei forme umane vor intra în „Epocile Iubirii”, unde își vor redescoperi jumătatea după mai mult de două epoci de uitare.


Stingerea ciclului de lecții nu se poate încheia prin moarte, pentru că aceasta blochează entitatea la nivelul de conștiință conform cu lecțiile pe care le-a asimilat – lecții care reflectă conștiința sa. Pe măsură ce trecem prin diferite epoci, sufletele care se incarnează trebuie să posede nivelul minim de conștiință al epocii în care pășim pentru a putea experimenta in accea epoca.


Umanitatea nu este o creație rea și nu este născută în „noaptea Marelui An”. Nu avem demoni, ci demonite și lumini – adică îngeri căzuți, prinși în lecții feminine. De aici și denumirea de demon: un student al vieții prins în lecții feminine în noaptea Marelui An. Fie că ești mafiot sau războinic, aceste două epoci au reprezentat perioade de lecții predominant feminine, care au condus la distrugerea creației, la denaturarea sensului ei și la divizare, unde luminile au uitat cine sunt si sensul lor si sau transformat in altceva.


Energia feminina, nu este o creatie rea, arhetipurile acestei forme au rolul de a juca diferite roluri in cadrul acestei scoli planetare, in acest context dupa aceste 2 epoci in care reprezentanta colectivului feminin a fost in uitare totala reprezentand nivelul minim de constiinta al sufletelor care se pot incarna, in cadrul acestor doua epoci de uitare in care tot aceest sector al universului a fost in uitare sau creat rani adanci pentru ambele colective, sa creat aceasta divizare totala de la intreg iar acum am ajuns a intrarea in ziua marelui an unde nu ne mai putem ascunde creatile si sensul acestei experiente de viata necesita o revizuire totala.


În cadrul acestor două epoci de uitare, tot acest sector al universului a fost afectat de aceasta uitarea, in care s-au creat răni adânci pentru ambele colective, pentru toate formele si toata aceasta scoala planetara, aceasta uitare ce a dus la această divizare totală față de Întreg.


Acum am ajuns la intrarea în „Ziua Marelui An”, unde nu ne mai putem ascunde creațiile. Sensul acestei experiențe de viață necesită o revizuire totală. Pentru ridicarea conștiinței la nivel planetar, pentru încheierea lecțiilor de grup și pentru sfârșitul lecțiilor „Nopții Marelui An”, am creat un proiect de pace al umanității.


Aceasta a fost povestea începutului vostru. Iar acum, la capătul acestei lungi nopți, sunteți chemați să vă amintiți de unde ați venit, pentru a ști încotro să mergeți.


Notă editorială:
Acest articol este în continuă dezvoltare și va fi reactualizat periodic. Deși am depus eforturi pentru acuratețe, esența profundă a acestui articol poate necesita rafinări ulterioare.