view_headlineÎnceputul Sfârșitului Formelor de Întuneric

Perioada de tranziție planetară prin care trecem nu este nouă.

Pentru un suflet care a mai trecut prin ciclurile Marelui An, această etapă nu este grea, ci firească.

Ceea ce o complică sunt chipurile cioplite create de studenții acestei forme în Noaptea Marelui An — forme născute din teamă, din neînțelegere și din limitările conștiinței stinse.

Aceste chipuri cioplite, care s‑au vrut reflexii ale sensurilor înalte, sunt de fapt divizări ale divizărilor Marelui Întreg al tribului Omului, trib din care facem cu toții parte ca formă de conștiință a acestei școli planetare.

În Ziua Marelui An, aceste divizări se reunesc în cele patru mari triburi primordiale: Dimineața, Ziua, Apusul și Noaptea.

După mai bine de 2400 de ani petrecuți în Noaptea Marelui An, umanitatea a ajuns din nou, după 24.000 de ani, la porțile Raiului — la ora în care răsare Soarele și începe Dimineața Marelui An.

Această oră anunță schimbarea vremurilor și deschide prima mare barieră a creației, o cernere bazată pe nivelul de conștiință al studenților.

Neînțelegerea acestei tranziții a dus la debandada planetară pe care o vedem astăzi.

Chipurile cioplite, fără legitimitate în ordinea creației, au generat structuri și forme care nu aparțin Zilei Marelui An.

Suntem în anul Domnului 1207, iar aceste creații nu există încă din perspectiva timpului sacru — de aceea vedem astăzi decăderea lor și lecțiile dure în care sunt prinși studenții acestei forme.

Schimbarea vremurilor cere alinierea creației cu sensul.

Cele patru mari triburi — Est, Nord, Vest și Sud — sunt chemate să redevină un singur trib al Omului.

Niciun trib nu poate revendica pământurile altuia, căci pământurile aparțin școlii planetare, nu formelor trecătoare.

Studenții formei umane au ajuns la un nivel avansat de conștiință, ceea ce le-a permis întruparea în această formă.

Însă sensul acestei forme a fost înțeles greșit în Noaptea Marelui An, când lumina era stinsă și rolul ei a fost perceput invers.

Tulburarea actuală a umanității provine din nealiniera cu sensul creației în acest sector al Universului — un sens care presupune reunirea celor patru triburi într-o singură civilizație a Omului.

Blocarea Mesagerului Ceresc adica al zilei marelui an, nu a ajutat creatia fara directie, căci a generat si mai mult haos si nonsens în întreaga Creație.

Studenții care au ridicat bariere împotriva Creației s‑au blocat pe ei înșiși în propriile lecții, menținând întunericul asupra lumii.

Din neștiință, au cioplit forme născute nu din adevăr, ci din teamă, control și limitările conștiinței nocturne.

Astfel, noțiunea de lege divină a fost coborâtă la nivelul legilor interpretate de studenții acestei forme — studenți care nu își cunosc propriul Sine, dar au ajuns să impună reguli chiar și altor forme.

Prin această coborâre, sensul sacru al ordinii s‑a pierdut, iar ceea ce trebuia să fie lumină a devenit un blocaj al Creației.

Legea divină, care este pentru toți și reprezintă ordinea sacră a Universului, a fost redusă la nivelul unor legi exterioare, punitive, asemănătoare unor simple amenzi.

Această degradare a sensului este o rătăcire profundă, căci legea divină nu poate fi redusă la regulile create de formele rătăcite ale Noapții Marelui An.

Aceste chipuri cioplite nu mai pot menține întunericul în școala planetară.

Ceea ce vedem astăzi este încheierea formelor de întuneric — dizolvarea structurilor create în Noapte, care nu au legitimitate în Ziua Marelui An și nu pot continua în epocile luminii.

Criza umanității se amplifică atunci când aceste forme sunt menținute artificial, iar turma Creatorului este prinsă în lecțiile lor.

Majoritatea studenților sunt încă polarizați de aceste forme, servind fără să știe întunericul Noapții.

La nivel de creație, dizolvarea întunericului este naturală.

Studenții au fost deja anunțați că aceste forme nu pot înainta în Ziua Marelui An.

Ceea ce vedem acum este începutul sfârșitului lor.

Nedreptatea lumii poate fi vindecată doar prin reîntregirea creației — reunirea celor patru triburi într-un singur trib al Omului.

Orice altă formă va duce la haos, căci în perioada de tranziție este necesară alinierea cu Sinele, nu cu formele exterioare ale întunericului.

Fiind o școală planetară, această lume oferă studenților libertatea de a învăța și de a alege.

După 2400 de ani de alegeri făcute în exteriorul sinelui, această perioadă cere o întoarcere către interior — către reîntregirea sinelui și a lumii.

Totuși, reîntregirea nu poate fi forțată.

Cunoașterea legată de schimbarea vremurilor a fost lăsată în urmă pentru a evita amplificarea haosului.

Însă blocajele create de chipurile cioplite — prin platforme, structuri și influențe — au împiedicat studenții să vadă întunericul în care se află.

Până când nu înțeleg acest întuneric, umanitatea va fi împinsă în haos chiar de cei care au blocat.

În Noaptea Marelui An, dezalinierea de la Nordul interior este firească.

Însă în epoca reîntregirii, creația revine la ordinea ei naturală, iar conștiința nu mai este măsurată în bani, ci în lumina interioară — o lumină care se stinge și se aprinde în ritmul Marelui An.

Este la liberul arbitru al studenților să se alinieze cu Nordul — arhetipul masculin al formei — și să‑și închidă lecțiile în această viață.

Cei care nu o fac rămân prinși în lecțiile chipurilor cioplite, la niveluri mici de conștiință, divizați, temători și fără sens în creație.

Încheierea acestei vieți cu un nivel scăzut de conștiință îi va împiedica să încarneze în următoarele șase epoci, căci lecțiile întunericului nu pot fi duse în Ziua Marelui An.

Studentul va fi nevoit să aștepte următoarea Noapte pentru a-și închide aceste lecții.

Aceasta se întâmplă pentru că nu și-au urmat propriul Sine și au substituit lumina interioară cu lumina exterioară a chipurilor cioplite.

Întoarcerea către întreg aparține exclusiv studenților.

Iar ceea ce vedem astăzi sunt lecțiile care le arată nedreptatea, teama și toate aspectele întunecate ale creației.

Armata Cerului nu poartă arme, ci sens.

Armata iadului nu poartă putere, ci lecții.

Iar în această oră a Marelui An, sensul se întoarce la Cer, iar lecțiile se întorc la cei care le-au creat.

Întoarceți creația la adevăr, la tribul Omului.

Alegerea vă aparține.

Notă editorială:
Acest articol este în continuă dezvoltare și va fi reactualizat periodic. Deși am depus eforturi pentru acuratețe, esența profundă a acestui articol poate necesita rafinări ulterioare.